Molarii de minte reprezinta grupul de dinti cu cel mai mare risc de includere la nivelul oaselor maxilare.
Un dinte inclus este un dinte care, din diverse motive, nu poate erupe. In cazul molarului de minte vom vorbi despre:
- incluzia totala, adica atunci cand acesta se afla in grosimea osului fara a exista posibilitatea de eruptie
- incluzia partiala, adica atunci cand reuseste sa iasa putin din os si se afla submucos.
In ambele cazuri, molarii de minte se afla in diverse pozitii si au inclinari diferite.
In functie de acesti factori si de cei patologici, se va stabili daca se va extrage sau se poate mentine.
In general, atunci cand nu exista posibilitatea ca acel molar sa afecteze dintele vecin sau sa se infecteze, este bine sa fie pastrat, mai ales in cazul in care pacientul va pierde dintele vecin, acesta putand fi tras in locul dintelui pierdut.
Singurul caz in care se va face extractia acestui dinte, chiar daca nu exista posibilitatea aparatiei unei patologii, este atunci cand medicul ortodont considera ca acestia pot ,,impinge’’ in dintii vecini, astfel afectand aliniamentul acestora.
Atentie! Extractia molarului de minte asiptomatic se face doar dupa 16 ani si trebuie sa includa prognosticul complet al viitoarei eruptii.
Daca se ajunge la concluzia ca acesta nu va erupe in pozitia corecta si deci va exista riscul aparitiei complicatiilor la nivelul dintilor vecini, abia atunci va fi extras.
De ce molarii de minte raman inclusi?
Molarii de minte erup ultimii pe arcada, de obicei in jurul varstei de 17-21 ani, mai devreme la sexul feminin decat la cel masculin.
Spatiul valabil pentru eruptia acestor dinti este direct proportional cu cresterea oaselor maxilare in regiunea posterioara, astfel intervenind factorul genetic.
Atunci cand oasele maxilare cresc prea putin in lungime, molarul de minte va ramane inclus. Aceasta este valabil si pentru ceilalti dinti, nu doar pentru molarii de minte. De fiecare data cand exista neconcordante intre lungimea oaselor si lungimea tuturor dintilor, vor aparea dinti inclusi.
De ce este important ca molarii de minte simptomatici sa fie extrasi, fara un tratament in prealabil care sa incerce sa ii salveze?
Se poate afirma ca molarii de minte ai oricarei persoane sunt cei mai sensibili la atacul bacteriilor, dand in timp cele mai multe complicatii.
Astfel, pacientul care va refuza indicatia medicului de a extrage molarul de minte, va trebui sa isi asume posibilele consecinte precum:
- suprainfectarea;
- posibilitatea patrunderii infectiei in spatiile vecine, aparand complicatii grave;
- marirea chisturilor prezente care, chiar daca nu dor, se vor extinde in lungimea osului, astfel formand un loc de minima rezistenta, rezultand aparitia unui risc crescut de fractura la acel nivel.
Atunci cand dintele este partial inclus si vine in contact oricat de mic cu cavitatea bucala, acesta va fi expus la activitatea bacteriana, astfel rezultand pericoronarita. Aceasta apare in majoritatea cazurilor de dinti partial inclusi din cauza imposibilitatii obtinerii unei igiene bune in acel loc.
Oamenii nu au nevoie de molarii de minte pentru masticatie, acestia nu au niciun rol important, ba chiar lipsa acestora este considerat a fi un semn de evolutie al specie umane.
