Un semn al sanatatii dintilor si a tesuturilor inconjuratoare este prezenta unei gingii de culoare roz pal, neinflamata, gingie care se extinde maxim 2-3 mm la nivelul coroanei dintelui. Atunci cand avem de-a face cu dinti partial inclusi, malpozitii, eruptii in vecinatatea ramului mandibular, precum molarii de minte inferiori, poate rezulta o inflamatie a tesutului moale.
Cum se ajunge la aceasta inflamatie?
In momentul in care dintele nu poate erupe sau din diverse motive este acoperit de gingie, atunci aceasta poate creste intr-atat de mult si se poate departa de coroana dintelui incat va forma un saculet. Oricat s-ar incerca igienizarea completa a acestui saculet, aceasta nu se va putea face, astfel ca in acel loc vor ramane mereu resturi de alimente si bacterii, care bineinteles vor favoriza aparitia inflamatiei.
Microflora subgingivala asociata cu retentia de alimente vor determina in timp o infectie acuta, deci va aparea durerea.
In cazuri mai avansate, va aparea si puroiul care va fi revarsat la exterior.
Fie ca este insotita sau nu de durere, aceasta infectie aparuta la nivelul tesuturilor moi ale parodontiului, se numeste pericoronarita. Majoritatea cazurilor de pericoronarita apar la tineri, deoarece eruptia molarului de minte, care reprezinta dintele cel mai des afectat, are loc in adolescenta.
Este nevoie doar de o simpla inspectie si de palpare pentru a se pune diagnosticul de pericoronarita si a se intocmi planul de tratament. In general, prin inspectie se constata prezenta placii bacteriene acumulate in cantitate mare deoarece, din cauza sensibilitatii locale, periajul nu se mai poate efectua deloc in acea zona.
In cazul unei pericoronarite determinata de molarul de minte inferior care nu poate erupe, durerea poate iradia in asa fel incat, pacientul nu va mai putea deschide gura.
Care este tratamentul?
Tratamentul pericoronaritei depinde de stadiul inflamatiei si de gravitatea simptomelor.Acesta poate consta in administrarea de antiinflamatoare si antibiotice, de spalaturi cu diferite solutii la acel nivel, iar in cazul existentei tartrului, va fi nevoie de detartraj.
In cazul molarilor de minte care nu pot erupe, pentru a evita viitoarele complicatii care vor aparea cu siguranta, medicul va recomanda extractia acestora.
